Computerele sanatatii scartaie
View PDF | Print View
by: maxy
Total vizualizari: 11
Numarul de cuvinte: 498
Computerele sanatatii scartaie
Desi s-au cheltuit 300 de milioane €, nu exista un sistem care sa permita comunicarea între unitatile medicale.
Pacientii români nu beneficiaza înca de un sistem medical informatizat integrat, desi se lucreaza la asta de mai bine de zece ani si s-au cheltuit peste 300 de milioane de euro. Medicii de familie, spitalele si alte institutii subordonate Ministerului Sanatatii au primit calculatoare si imprimante, dar nu si programe care sa comunice eficient între ele.
Astfel, niciun pacient din România nu are deocamdata asa-numitul dosar medical electronic în care sa fie înscris întregul sau istoric medical. „Daca un pacient de-al meu din Bucuresti se îmbolna veste la Târgu-Mures, medicii de acolo îi vor face toate analizele de la cap la coada si îl vor întreba despre toate afectiunile de care a suferit, pentru ca pacientii nu beneficiaza înca de un card de asigurat“, explica medicul de familie Calin Ciubotaru, din Bucuresti. Din aceasta cauza, se pierde foarte mult timp cu pacientii si se risipesc bani.
Strategie gresita din start
Dupa cum se arata si în raportul asupra starii sistemului de sanatate, realizat pentru presedintia României, la noi în tara nu exista o politica eficienta în domeniul informatiilor din sanatate, desi s-au cheltuit peste 300 de milioane de euro. „Pe fiecare segment din sanatate - medici de familie, spitale, ambulatorii si alte institutii subordinate MSP - s-a fa- cut câte ceva, în sensul ca unitatile sanitare au primit calculatoare si imprimante, dar sistemele (softurile) nu comunica între ele. Planul initial era sa punem la punct un sistem informatizat unic integrat“, explica Cristian Vladescu, expert în sanatate.
În ciuda investitiilor masive, medicii de familie au fost dotati cu softuri „greoaie“, spitalele au sisteme informatice proprii, iar Ministerul Sanatatii s-a „pricopsit“ cu un sistem informatic care colecteaza un volum supradimensionat de date, din care numai o mica parte este utilizata pentru luarea deciziilor.
Cei care s-au implicat de-a lungul timpului în acest proces sustin ca strategia a fost gresita de la început. „Firma SIVECO a pornit cu un proiect-mamut. Trebuiau upgradate sistemele mai vechi si realizate aplicatii care sa permita comunicarea“, este de parere Vasile Cepoi, fost director în cadrul CNAS. Acesta sustine ca, din cauza volumului masiv de informatii cu care se lucreaza, înca nu pot fi depistate fraudele din sistem.
Pacientii asteapta mai mult
Pentru informatizarea spitalelor s-au cheltuit aproximativ 20 de milioane de euro, iar pentru medicii de familie, în jur de 130 de milioane de euro. Medicii spun însa ca, pâna acum, au avut de câstigat doar un laptop si o imprimanta, pentru ca softul cu care trebuie sa lucreze da erori, astfel ca lucreaza si pe hârtie, si electronic. Din aceasta cauza, timpul petrecut cu pacientii este tot mai scurt.
Oficialii CNAS sustin însa ca sistemul a devenit functional. „Ca nu merge asa cum doreste fiecare medic în parte, asta este deja o alta problema!“, a comentat Vasile Ciurchea, presedintele CNAS.
Despre Autor
Mihaela Naftanaila
Evaluare: Nu a fost inca evaluat